Context: Clujul este un oraș cultural prin tradiție și suntem mândri de asta. Avem zeci de instituții de cultură și peste 1000 de organizații și firme care produc mii de evenimente culturale pe an. În termeni de ofertă culturală, orașul nostru se aliniază din ce în ce mai mult la orașele europene.
Totuși, pe lângă lărgirea binevenită a ofertei de produse culturale - aduse la Cluj într-o cheie antreprenorială și în logica pieței, avem, din păcate, și reversul medaliei: scăderea alarmantă a producției culturale locale. Un număr îngrijorător de locuri de producție culturală se află acum într-o situație critică, iar în ultimii ani multe s-au și închis, mai ales din cele care puneau în valoare procesul pe lângă produsul cultural - generând modele de organizare socială alternative și fiind active pe parcursul întregului unui an, construind relații constante cu publicul, și în comunitatea locală. Acest sector, care se manifestă de multe ori autoreflexiv, contribuie activ la redefinirea comunității noastre, tinzând spre o societate echilibrată și reprezentativă pentru toate categoriile sociale.
Cu toate că dezvoltarea economică a orașului pare să fie în creștere, azi, la Cluj-Napoca, cultura și implicit artiștii, producătorii și spațiile care o susțin sunt într-o situație din ce în ce mai precară. Marea majoritate a organizațiilor culturale existente se află permanent la limita supraviețuirii în absența unor structuri solide de infrastructură și finanțare locală, iar sectorul cultural suferă constant pierderi, unele recente precum închiderea unor spații precum Fabrica de Pensule și ZUG.zone.
Semnalăm cu îngrijorare faptul că dimensiunea socială a producției culturale locale nu poate fi suplinită de dimensiunea economică a culturii.
Riscăm să pierdem tocmai procesele producției culturale locale care ne dau șansa să ne redefinim apartenențele la multiplele noastre comunități și apartenența la oraș. Or, neglijând producția propriilor sale identități culturale, Clujul ajunge să își piardă nu doar unicitatea culturală născută din diversitate, dar și coeziunea comunităților sale.
Pledăm deci pentru elaborarea, asumarea și implementarea unei viziuni ample care să-și asume în mod real rolul esențial al culturii în societate: un loc de întâlnire și cunoaștere. /dezvoltare al diverselor comunități.
Chemăm administrația locală, instituțiile de cultură, universitățile, sectorul cultural independent să elaboreze și să pună în practică, într-un efort colectiv, o strategie reală și aplicabilă și o serie de măsuri pentru reafirmarea culturii ca și un bun comun al nostru, al tuturor.
Invităm membrii comunității clujene să susțină acest demers, de a dezvolta împreună această conștiință a comunității noastre: cultura noastră, culturile noastre. Doar prin atitudinea noastră asumată și prin efortul nostru colectiv ne vom regăsi la Cluj, între noi înșine, într-un dialog global.
Semnatari (ordonat alfabetic după numele de familie)
Diana Aldea, Centrul de Creație Maidan
Zenkő Bogdán, producător independent, Universal Pleasure Factory
Miki Braniște, manager cultural, ColectivA
Simina Corlat, Asociația LaPătrat
Alexandra Felseghi, dramaturg
Andreea Iacob, Asociația Create.Act.Enjoy
Levente Imecs-Magdó, președinte, Asociația Váróterem Projekt
Petro Ionescu, Reactor de creație și experiment
Csongor Köllő, președinte, Asociația Teatrală Shoshin
Csilla Könczei, președinte, Fundația Tranzit
Diana Moga, manager cultural
Lorand Maxim, Fundația Tranzit & Asociația Reciproca
Filip Odangiu, profesor de actorie
Miruna Runcan, critic de teatru
Monica Sebestyen, președinte, Asociația ARTA în dialog / Cinema ARTA
István Szakáts, președinte, Fundația AltArt
Helga Thies, ArtCrawl Cluj
Doru Taloș, Reactor de creație și experiment